hidrat

HIDRÁT, hidraţi, s.m. 1. Compus chimic anorganic solid, de obicei sare, cristalizat cu una sau cu mai multe molecule de apă de cristalizare. 2. Denumire improprie pentru hidroxid. 3. (În sintagma) Hidrat de carbon = glucide, zaharuri. – Din fr. hydrate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HIDRÁ//T ~ţi m. Compus chimic anorganic, care conţine molecule de apă de cristalizare. ~ de carbon. [Sil. hi-drat] /<fr. hydrate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HIDRÁT s.m. Compus chimic anorganic care conţine molecule de apă. ♢ Hidraţi de carbon = compuşi organici formaţi din carbon, hidrogen şi oxigen, care servesc în corpul animalelor ca sursă de energie; zaharuri. [Cf. fr. hydrate].
(Dicţionar de neologisme)

HIDRÁT s. m. compus anorganic solid care conţine molecule de apă. o ~ţi de carbon = glucide. (< fr. hydrate)
(Marele dicţionar de neologisme)

hidrát s. m. (sil. -drat), pl. hidráţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
HIDRAT DE CARBÓN s. v. glucidă.
(Dicţionar de sinonime)

HIDRÁT s. v. hidroxid.
(Dicţionar de sinonime)