hidromecanică dex - definiţie, sinonime, conjugare

hidromecanică

hidromecanică hidromecanic
HIDROMECÁNIC, -Ă, hidromecanici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Ştiinţă care studiază legile echilibrului şi ale mişcării fluidelor, precum şi acţiunea corpurilor solide cu care vin în contact. 2. Adj. Care aparţine hidromecanicii (1), care se referă la hidromecanică. – Din fr. hydromécanique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HIDROMECÁNI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de hidromecanică; propriu hidromecanicii. /<fr. hydromécanique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HIDROMECÁNICĂ f. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul echilibrului şi mişcării corpurilor lichide. [G.-D. hidromecanicii] /<fr. hydromécanique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HIDROMECÁNIC, -Ă adj. Referitor la hidromecanică. [Cf. fr. hydromécanique].
(Dicţionar de neologisme)

HIDROMECÁNICĂ s.f. Ramură a mecanicii care studiază legile echilibrului şi ale mişcării lichidelor; mecanica lichidelor. [Gen. -cii. / < fr. hydromécanique].
(Dicţionar de neologisme)

HIDROMECÁNIC, -Ă I. adj. referitor la hidromecanică. II. s. f. mecanica fluidelor. (< fr. hydromécanique)
(Marele dicţionar de neologisme)

hidromecánic adj. (sil. -dro-) → mecanic
(Dicţionar ortografic al limbii române)

hidromecánică s. f. (sil. -dro-), g.-d. art. hidromecánicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: hi hid hidr hidro hidrom

Cuvinte se termină cu literele: ca ica nica anica canica