hilar
HILÁR1, -Ă, hilari, -e, adj. (Anat.) Care se referă la hil, care aparţine hilului. – Din fr. hilaire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HILÁR2, -Ă, hilari, -e, adj. V. ilar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HILÁR, -Ă adj. Referitor la hil; al hilului. [< fr. hilaire].
(Dicţionar de neologisme)
HILÁR, -Ă adj. al hilului. (< fr. hilaire)
(Marele dicţionar de neologisme)
hilár (anat.) adj. m., pl. hilári; f. sg. hiláră, pl. hiláre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HILÁR2, -Ă, hilari, -e, adj. V. ilar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
HILÁR, -Ă adj. al hilului. (< fr. hilaire)
(Marele dicţionar de neologisme)
hilár (anat.) adj. m., pl. hilári; f. sg. hiláră, pl. hiláre
(Dicţionar ortografic al limbii române)