hiperfuncțiune
HIPERFÚNCŢIE, hiperfuncţii, s.f. (Med.) Activitate exagerată a unui organ. [Var.: hiperfuncţiúne s.f.] – Din fr. hyperfonction.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HIPERFUNCŢIÚNE, hiperfuncţiuni, s.f. V. hiperfuncţie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HIPERFÚNCŢIE s.f. Activitate exagerată a unui organ. [Var. hiperfuncţiune s.f. / < fr. hyperfonction].
(Dicţionar de neologisme)
HIPERFUNCŢIÚNE s.f. v. hiperfuncţie.
(Dicţionar de neologisme)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HIPERFUNCŢIÚNE, hiperfuncţiuni, s.f. V. hiperfuncţie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
HIPERFUNCŢIÚNE s.f. v. hiperfuncţie.
(Dicţionar de neologisme)