hipocentru

HIPOCÉNTRU, hipocentri, s.m. Centrul unui cutremur de pământ, situat de obicei în adâncul scoarţei pământului, acolo unde au avut loc deplasări de straturi. – Din fr. hypocentre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HIPOCÉNTR//U ~e n. Centru al unui cutremur, situat în adâncul scoarţei terestre; focar seismic. /<fr. hypocentre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HIPOCÉNTRU s.n. Centru subpământean al vibraţiilor unui cutremur; regiune din adâncul scoarţei terestre de unde se propagă un cutremur. [< fr. hypocentre, cf. gr. hypo – sub, kentron – centru].
(Dicţionar de neologisme)

HIPOCÉNTRU s. n. loc din interiorul scoarţei terestre de unde se propagă spre suprafaţă undele unui cutremur. (< fr. hypocentre)
(Marele dicţionar de neologisme)

hipocéntru s. n. → centru
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
HIPOCÉNTRU s. (GEOL.) focar seismic.
(Dicţionar de sinonime)