hipocotilului
HIPOCOTÍL, hipocotile, s.n. Porţiune din tulpina unei plantule cuprinsă între cotiledoane şi baza rădăcinii. – Din fr. hypocotyle.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HIPOCOTÍL s.n. (Bot.) Regiune a tulpinii plantelor, situată între cotiledoane şi colet2. [< fr. hypocotyle].
(Dicţionar de neologisme)
HIPOCOTÍL s. n. regiune a tulpinii plantelor, între cotiledoane şi colet2. (< fr. hypocotyle)
(Marele dicţionar de neologisme)
hipocotíl s. n., pl. hipocotíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HIPOCOTÍL s.n. (Bot.) Regiune a tulpinii plantelor, situată între cotiledoane şi colet2. [< fr. hypocotyle].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
hipocotíl s. n., pl. hipocotíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)