hipogene
HIPOGÉN, -Ă, hipogeni, -e, adj. (Despre roci, procese geologice etc.) Care îşi are originea în interiorul pământului. – Din fr. hypogène.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HIPOGÉN, -Ă adj. (despre roci) format la mari adâncimi. (< fr. hypogène)
(Marele dicţionar de neologisme)
hipogén adj. m., pl. hipogéni, f. sg. hipogénă, pl. hipogéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
HIPOGÉN, -Ă adj. (despre roci) format la mari adâncimi. (< fr. hypogène)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)