hipotensiune

HIPOTENSIÚNE, hipotensiuni, s.f. Scădere trecătoare sau menţinere constantă a tensiunii arteriale sub valorile normale, în stări de şoc sau la unii oameni normali; hipotonie (2). [Pr.: -si-u-] – Din fr. hypotension.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HIPOTENSIÚNE f. Tensiune arterială inferioară celei normale; hipotonie. [G.-D. hipotensiunii; Sil. -si-u-] /<fr. hypotension
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HIPOTENSIÚNE s.f. Micşorare a tensiunii arteriale; hipotonie (3) [în DN]. [Pron. -si-u-. / < fr. hypotension].
(Dicţionar de neologisme)

HIPOTENSIÚNE s. f. scădere anormală a tensiunii arteriale. (< fr. hypotension)
(Marele dicţionar de neologisme)

hipotensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. hipotensiúnii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
HIPOTENSIÚNE s. v. hipotonie.
(Dicţionar de sinonime)