hipotracțiune

HIPOTRACŢIÚNE, hipotracţiuni, s.f. Tracţiune care se face cu ajutorul cailor. [Pr.: -ţi-u-] – Hipo-² + tracţiune.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HIPOTRACŢIÚNE f. Tracţiune cu ajutorul cailor. /hipo- + tracţiune
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HIPOTRACŢIÚNE s.f. Tracţiune cu ajutorul cailor. [Pron. -ţi-u-. / cf. it. ippotrazione].
(Dicţionar de neologisme)

HIPOTRACŢIÚNE s. f. tracţiune cu ajutorul cailor. (< hipo²- + tracţiune)
(Marele dicţionar de neologisme)

hipotracţiúne s. f. → tracţiune
(Dicţionar ortografic al limbii române)