homocron

HOMOCRÓN, -Ă, homocroni, -e, adj. (Rar) Simultan, concomitent, sincronic. – Din fr. homochrone.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HOMOCRÓN, -Ă adj. (Rar) Simultan, sincronic. [< fr. homochrone, cf. gr. homos – acelaşi, chronos – timp].
(Dicţionar de neologisme)

HOMOCRÓN, -Ă adj. simultan, sincronic. (< fr. homochrone)
(Marele dicţionar de neologisme)

homocrón adj. m. (sil. -cron), pl. homocróni; f. sg. homocrónă, pl. homocróne
(Dicţionar ortografic al limbii române)