hor dex - definiţie, sinonime, conjugare

hor

HOR interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă zgomotul produs de cel care sforăie. [Var.: horc interj.] – Onomatopee.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HOR interj. (se foloseşte, uneori repetat, pentru a exprima zgomotul produs de cel care sforăie). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HOR s.n. v. cor.
(Dicţionar de neologisme)

hor/hor-hór interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ho

Cuvinte se termină cu literele: or