horitură dex - definiţie, sinonime, conjugare

horitură

[Sinonime]
HORITÚRĂ, horituri, s.f. (Reg.) Rotocol mare de fân, adunat din poloage1 ori risipit din căpiţe ca să se usuce; horişte. – Hori + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

horitúră s. f., g.-d. art. horitúrii; pl. horitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
HORITÚRĂ s. v. horişte.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ho hor hori horit horitu

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura itura ritura