HUCIUÍ, huciuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A alunga găinile. – Formaţie onomatopeică.(Dicţionarul explicativ al limbii române)
huciuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. huciuiésc, imperf. 3 sg. huciuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. huciuiáscă(Dicţionar ortografic al limbii române)