hughenotă

HUGHENÓT, -Ă, hughenoţi, -te, s.m. şi f. Nume dat adepţilor din Franţa ai curentului protestant calvin din sec. XVI-XVIII. – Din fr. huguenot.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

HUGHENÓ//T ~ţi m. (în Franţa din sec. XVI-XVIII) Protestant calvin persecutat de biserica catolică şi de guvern. /<fr. huguenot
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

HUGHENÓT, -Ă s.m. şi f. Nume dat în Franţa protestanţilor; protestant, partizan al Reformei calvine. [< fr. huguenot].
(Dicţionar de neologisme)

HUGHENÓT, -Ă s. m. f. nume dat odinioară în Franţa protestanţilor. (< fr. hguguenot)
(Marele dicţionar de neologisme)

hughenót s. m., pl. hughenóţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

hughenótă s. f., pl. hughenóte
(Dicţionar ortografic al limbii române)