ibrișin dex - definiţie, sinonime, conjugare

ibrișin

IBRIŞÍN, ibrişine, s.n. Fir de aţă albă sau colorată, răsucită, din bumbac sau din mătase, înfăşurat pe un sul subţire de carton şi întrebuinţat la cusut, la brodat sau la împletit. ♢ Expr. (Reg.) A-i trage (cuiva) un ibrişin pe la nas = a ironiza. ♦ Papiotă. [Var.: ibrişím s.n.] – Din tc. ibrişim.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IBRIŞÍN ~e n. Fir de aţă de mătase sau de bumbac răsucit, folosit la cusut, brodat sau tricotat. ♢ A-i trage cu ~ pe la nas a) a lua în râs pe cineva; b) a vorbi cuiva despre ceva neplăcut, jenant. [Sil. i-bri-] /<turc. ibrişim
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ibrişín s. n. (sil. -bri-), pl. ibrişíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ib ibr ibri ibris ibrisi

Cuvinte se termină cu literele: in sin isin risin brisin