icram
icrám (icrámuri), s.n. – Dovadă de simpatie, atenţie. Tc. ikram (Şeineanu, III, 68). Sec. XIX, înv.
(Dicţionarul etimologic român)
icrám, icrámuri, s.n. (înv.) cinstire, primire bună.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
(Dicţionarul etimologic român)
icrám, icrámuri, s.n. (înv.) cinstire, primire bună.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)