idiolalie
IDIOLALÍE, idiolalii, s.f. (Med.) Tulburare de vorbire constând în pronunţarea neinteligibilă a unor cuvinte. [Pr.: -di-o-] – Din engl. idiolalia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IDIOLALÍE s. f. formă de dislalie caracterizată printr-un limbaj confuz şi neinteligibil. (< engl. idiolalia)
(Marele dicţionar de neologisme)
idiolalíe s. f., pl. idiolalíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IDIOLALÍE s. f. formă de dislalie caracterizată printr-un limbaj confuz şi neinteligibil. (< engl. idiolalia)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)