ieremiadă

IEREMIÁDĂ, ieremiade, s.f. (Livr.) Plângere, tânguire (fără sfârşit). [Pr.: -mi-a-] – Din fr. jérémiade.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IEREMIÁD//Ă ~e f. rar Înlănţuire de strigăte de jale sau de durere; tânguire; lamentare. /<fr. jérémiade
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IEREMIÁDĂ s.f. Plângere, tânguire. [Pron. -mi-a-. / cf. fr. jérémiade].
(Dicţionar de neologisme)

IEREMIÁDĂ s. f. plângere, tânguire. (< fr. jérémiade)
(Marele dicţionar de neologisme)

ieremiádă s. f. (sil. ie-, -mi-a-), g.-d. art. ieremiádei; pl. ieremiáde
(Dicţionar ortografic al limbii române)