ierurilor

IER, ieruri, s.n. Numele a două litere din alfabetul chirilic; vocală scurtă notată cu aceste litere. – Din sl. jerŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IER- v. hiero-.
(Dicţionar de neologisme)

-IÉR¹ elem. -ar². ()
(Marele dicţionar de neologisme)

-IÉR², -Ă suf. „referitor la...”. (< fr. -ier, -ière)
(Marele dicţionar de neologisme)

ier s. n., pl. iéruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)