IGIENIZÁ, igienizez, vb. I. Tranz. A face să devină igienic. [Pr.: -gi-e-] – Igienă + suf. -iza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IGIENIZÁRE, igienizări, s.f. Acţiunea de a igieniza şi rezultatul ei. [Pr.: -gi-e-] – V. igieniza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A IGIENIZ//Á ~éz tranz. A face să devină igienic. /igienă + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IGIENIZÁ vb. tr. a face să devină igienic. (< igienă + -iza)
(Marele dicţionar de neologisme)
igienizá vb., ind. prez. 1 sg. igienizéz, 3 sg. şi pl. igienizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
igienizáre s. f., pl. igienizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IGIENIZÁRE, igienizări, s.f. Acţiunea de a igieniza şi rezultatul ei. [Pr.: -gi-e-] – V. igieniza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IGIENIZÁ vb. tr. a face să devină igienic. (< igienă + -iza)
(Marele dicţionar de neologisme)
igienizá vb., ind. prez. 1 sg. igienizéz, 3 sg. şi pl. igienizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
igienizáre s. f., pl. igienizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)