ignorant
[Sinonime]
IGNORÁNT, -Ă, ignoranţi, -te, adj., s.m. şi f. (Om) incult, fără cunoştinţe elementare; neştiutor. – Din fr. ignorant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IGNORÁN//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival (despre persoane) 1) Care vădeşte lipsă de cunoştinţe sau de practică într-un anumit domeniu; incompetent, necompetent; neştiutor; ignar. 2) Care nu este cult; lipsit de instruire şi de cultură elementară; incult. /<fr. ignorant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IGNORÁNT, -Ă adj., s.m. şi f. (Om) incult, neînvăţat. [Cf. fr. ignorant].
(Dicţionar de neologisme)
IGNORÁNT, -Ă adj., s. m. f. (om) lipsit de cunoştinţe, incult. (< fr. ignorant, lat. ignorans)
(Marele dicţionar de neologisme)
ignoránt adj. m., s. m. (sil. mf. i-), pl. ignoránţi; f. sg. ignorántă, pl. ignoránte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IGNORÁNT adj., s. 1. v. incult. 2. v. incapabil. 3. v. necunoscător.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Ignorant ≠ erudit, învăţat, ştiutor
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IGNORÁN//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival (despre persoane) 1) Care vădeşte lipsă de cunoştinţe sau de practică într-un anumit domeniu; incompetent, necompetent; neştiutor; ignar. 2) Care nu este cult; lipsit de instruire şi de cultură elementară; incult. /<fr. ignorant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
IGNORÁNT, -Ă adj., s. m. f. (om) lipsit de cunoştinţe, incult. (< fr. ignorant, lat. ignorans)
(Marele dicţionar de neologisme)
ignoránt adj. m., s. m. (sil. mf. i-), pl. ignoránţi; f. sg. ignorántă, pl. ignoránte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IGNORÁNT adj., s. 1. v. incult. 2. v. incapabil. 3. v. necunoscător.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Ignorant ≠ erudit, învăţat, ştiutor
(Dicţionar de antonime)