iie dex - definiţie, sinonime, conjugare

iie

íie (-íi), s.f. – Bluză ţărănească, un fel de cămaşă din pînză de in, cu pieptul brodat în şiruri colorate. – Var. ie. Lat. lῑnea „de pînză” (Cipariu, Gram., 90; Densusianu, Hlr., 158; Puşcariu 774; REW 5064; DAR), cf. alb. ljinë (Philippide, II, 644), sard. lindza (Wagner 109), fr. linge.
(Dicţionarul etimologic român)

íie (-íi), s.f. – 1. Parte inferioară a pîntecelui. – 2. La cai, chişiţă. – Var. ie. Mr. ile. Lat. ῑlia (Puşcariu 773; Candrea-Dens., 816; REW 4260; DAR), cf. alb. ijë, v. fr. illes. Pentru semantism cf. sensurile sp. empeine. Cuvînt rar, aproape uitat, fără îndoială din raţiuni de omonimie.
(Dicţionarul etimologic român)

iíe, iii, iiuri, s.f. şi n. (înv.) 1. Moalele burţii la vite; flămânzare, deşert, stinghie. 2. Pielea care atârnă sub burta boului; guşă, salbă. 3. (la om) Măruntaie, cimţ, rărunchi, viscere. 4. Chişiţa calului.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)


Cuvinte care încep cu literele: ii

Cuvinte se termină cu literele: ie