ilotism

ILOTÍSM s.n. (Livr.; în antichitate) Condiţie, stare a unui ilot. ♦ Fig. Stare de asuprire, de ignoranţă. – Din fr. ilotisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ILOTÍSM s.n. Condiţia, starea unui ilot. ♦ (Fig.) Stare de asuprire, de ignoranţă; îndobitocire. [< fr. ilotisme].
(Dicţionar de neologisme)

ILOTÍSM s. n. 1. condiţie, stare a unui ilot. 2. (fig.) (stare de) abjecţie, decădere, ignoranţă. (< fr. ilotisme)
(Marele dicţionar de neologisme)