ilustrisim
ILUSTRÍSIM, -Ă, ilustrisimi, -e, adj. (Ca titlu de onoare sau termen respectuos de adresare pentru unii prelaţi catolici) Mărit, slăvit. – Din it. illustrissimo, fr. illustrissime.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ILUSTRÍSIM ~ă (~i, ~e) (în adresarea către unii prelaţi catolici) Care se bucură de o deosebită onoare; preamărit. /<fr. illustrissime, it. illustrissimo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
ILUSTRÍSIM adj. (Rar) Prealuminat, preailustru (titlu de onoare dat de obicei conducătorilor bisericii în unele ţări, în special papei). [Cf. fr. illustrissime, it. illustrissimo].
(Dicţionar de neologisme)
ILUSTRÍSIM adj. 1. (titlu de onoare) prealuminat, preailustru. 2. (fam.) excepţional, strălucit. (< it. illustrissimo, fr. illustrissime)
(Marele dicţionar de neologisme)
ilustrísim adj. m., pl. ilustrísimi; f. sg. ilustrísimă, pl. ilustrísime
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ILUSTRÍSIM ~ă (~i, ~e) (în adresarea către unii prelaţi catolici) Care se bucură de o deosebită onoare; preamărit. /<fr. illustrissime, it. illustrissimo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ILUSTRÍSIM adj. 1. (titlu de onoare) prealuminat, preailustru. 2. (fam.) excepţional, strălucit. (< it. illustrissimo, fr. illustrissime)
(Marele dicţionar de neologisme)
ilustrísim adj. m., pl. ilustrísimi; f. sg. ilustrísimă, pl. ilustrísime
(Dicţionar ortografic al limbii române)