imagism

IMAGÍSM s.n. Tendinţă în poezia şi proza modernă de a sugera mesajul prin imagini (vizuale sau auditive) şi nu discursiv. ♦ Ansamblu de imagini existent într-o creaţie literară imagistică. – Din engl. imagism, fr. imagisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMAGÍSM n. 1) Tendinţă în literatură care sugerează mesajul prin imagini. 2)Ansamblu de imagini dintr-o operă literară imagistică. /<fr. imagisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMAGÍSM s.n. Şcoală în poezia engleză şi americană din primele două decenii ale sec. XX, care pretindea să comunice prin culoare şi ritm emoţia directă a sensibilităţii poetului. [Cf. engl. imagism, fr. imagisme].
(Dicţionar de neologisme)

IMAGÍSM s. n. 1. şcoală în poezia engleză şi americană întemeiată pe cultul exclusivist al imaginii, care pretindea să comunice prin culoare şi ritm emoţia directă a sensibilităţii poetului. ♢ curent de avangardă în poezia rusă a anilor postrevoluţionari, care concepea poezia ca mijloc gratuit de inventivitate imagistică. 2. preferinţă pentru imagini, abundenţă de imagini într-o operă beletristică. (< engl. imagism, fr. imagisme)
(Marele dicţionar de neologisme)

imagísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)