imaterial

IMATERIÁL, -Ă, imateriali, -e, adj. Care există numai în conştiinţă; spiritual; p. ext. lipsit de formă precisă, de contur, de consistenţă. [Pr.: -ri-al] – Din fr. immatériel, lat. immaterialis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMATERIÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu are natură materială; existent numai în conştiinţă; nematerial; spiritual; ideal. 2) Care nu are o formă precisă; fără contur. [Sil. -ri-al] /<lat. immaterialis, fr. immatériel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMATERIÁL, -Ă adj. Existent numai în conştiinţă; spiritual, nematerial; (p. ext.) fără consistenţă, fără formă precisă. [Pron. -ri-al. / cf. fr. immatériel, it. immateriale].
(Dicţionar de neologisme)

IMATERIÁL, -Ă adj. existent numai în conştiinţă; spiritual. ♢ fără consistenţă, fără formă precisă; impalpabil. (< fr. immatériel, lat. immaterialis)
(Marele dicţionar de neologisme)

imateriál adj. m. material
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
IMATERIÁL adj. 1. v. ideal. 2. impalpabil. (Ceva aproape ~.) 3. v. sufletesc. 4. nematerial, nepă-mântean, nepământesc, supranatural.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Imaterial ≠ material
(Dicţionar de antonime)