imbecilizat

IMBECILIZÁ, imbecilizez, vb. I. Tranz. şi refl. A aduce sau a ajunge în stare de imbecilitate; a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci, a (se) idiotiza. – Imbecil + suf. -iza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMBECILIZÁT, -Ă, imbecilizaţi, -te, adj. Care a fost adus sau care a ajuns în stare de imbecilitate. – V. imbeciliza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A IMBECILIZ//Á ~éz tranz. (persoane) A face să se imbecilizeze; a îndobitoci; a cretiniza; a idiotiza. /imbecil + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE IMBECILIZ//Á mă ~éz intranz. A deveni imbecil; a pierde capacităţile mintale; a se îndobitoci; a se cretiniza; a se idiotiza. / imbecil + suf. ~iza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMBECILIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) tâmpi, a (se) îndobitoci. [Cf. fr. imbécilliser].
(Dicţionar de neologisme)

IMBECILIZÁ vb. tr., refl. a (se) tâmpi, a (se) îndobitoci. (< fr. imbécilliser)
(Marele dicţionar de neologisme)

imbecilizá vb., ind. prez. 1 sg. imbecilizéz, 3 sg. şi pl. imbecilizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
IMBECILIZÁ vb. v. idiotiza.
(Dicţionar de sinonime)