imnic dex - definiţie, sinonime, conjugare

imnic

ÍMNIC, -Ă, imnici, -ce, adj. Cu caracter de imn, de natura imnului; festiv. – Din fr. hymnique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÍMNI//C ~că (~ci, ~ce) Care are caracter de imn; propriu imnurilor. /<fr. hymnique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÍMNIC, -Ă adj. (Liv.) Cu caracter de imn. [Var. himnic, -ă adj. /< fr. hymnique].
(Dicţionar de neologisme)

ÍMNIC, -Ă adj. cu caracter de imn; festiv. (< fr. hymnique)
(Marele dicţionar de neologisme)

ímnic adj. m., pl. ímnici; f. sg. ímnică, pl. ímnice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: im imn imni

Cuvinte se termină cu literele: ic nic mnic