IMOBILIZÁ, imobilizez, vb. I. Tranz. A aduce pe cineva sau ceva în stare de nemişcare, de neclintire, a face să nu se mai poată mişca, să nu mai poată acţiona. ♦ A investi mari disponibilităţi într-o întreprindere, într-o afacere (scoţându-le din circuitul normal). – Din fr. immobiliser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A IMOBILIZ//Á ~éz tranz. (fiinţe sau părţi ale corpului) A face să devină imobil; a aduce şi a menţine în stare de imobilitate sau de inactivitate. /<fr. immobiliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMOBILIZÁ vb. I. tr. A pune pe cineva sau ceva în imposibilitate de a se mişca; a înţepeni, a încremeni. [< fr. immobiliser].
(Dicţionar de neologisme)
IMOBILIZÁ vb. tr. 1. a pune pe cineva sau ceva în imposibilitatea de a se mişca; a înţepeni. 2. a investi mari disponibilităţi materiale şi băneşti într-o întreprindere, într-o afacere, scoţându-le din circuitul normal. (< fr. immobiliser)
(Marele dicţionar de neologisme)
imobilizá vb., ind. prez. 1 sg. imobilizéz, 3 sg. şi pl. imobilizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IMOBILIZÁ vb. 1. v. fixa. 2. a ţine. (Îl ~ până vine poliţia.) 3. a paraliza. (I-a ~ orice mişcare.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A IMOBILIZ//Á ~éz tranz. (fiinţe sau părţi ale corpului) A face să devină imobil; a aduce şi a menţine în stare de imobilitate sau de inactivitate. /<fr. immobiliser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
IMOBILIZÁ vb. tr. 1. a pune pe cineva sau ceva în imposibilitatea de a se mişca; a înţepeni. 2. a investi mari disponibilităţi materiale şi băneşti într-o întreprindere, într-o afacere, scoţându-le din circuitul normal. (< fr. immobiliser)
(Marele dicţionar de neologisme)
imobilizá vb., ind. prez. 1 sg. imobilizéz, 3 sg. şi pl. imobilizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IMOBILIZÁ vb. 1. v. fixa. 2. a ţine. (Îl ~ până vine poliţia.) 3. a paraliza. (I-a ~ orice mişcare.)
(Dicţionar de sinonime)