impacienta dex - definiţie, sinonime, conjugare
IMPACIÉNT, -Ă, impacienţi, -te, adj. (Livr.) Nerăbdător; neliniştit, îngrijorat. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. impatient, lat. impatiens, -ntis. Cf. it. i m p a z i e n t e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMPACIÉNŢĂ s.f. (Livr.) Nerăbdare. ♦ Nelinişte, îngrijorare. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatience, lat. impatientia. Cf. it. i m p a z i e n z a.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMPACIENTÁ, impacientez, vb. I. Refl. (Livr.) A-şi pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. ♦ A se îngrijora, a se nelinişti. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatienter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMPACIÉN//T ~tă (~ţi, ~te) livr. Care şi-a pierdut răbdarea; lipsit de răbdare; nerăbdător. /<fr. impatient, lat. impatiens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMPACIÉNŢĂ f. 1) Caracter impacient; nerăbdare. 2) Stare de nerăbdare. [G.-D. impacienţei] /<fr. impatience, lat. impatientia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A IMPACIENT//Á ~éz tranz. livr. (persoane) A face să se impacienteze. [Sil. -ci-en-] /<fr. impatienter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE IMPACIENT//Á mă ~éz intranz. livr. A deveni impacient; a-şi pierde răbdarea. /<fr. impatienter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMPACIÉNT, -Ă adj. (Rar) Nerăbdător, neliniştit. [Pron. -ci-ent. / cf. fr. impatient, it. impaziente, lat. impatiens].
(Dicţionar de neologisme)

IMPACIÉNŢĂ s.f. (Rar) Nerăbdare, nelinişte. [Cf. fr. impatience, it. impazienza, lat. impatientia].
(Dicţionar de neologisme)

IMPACIENTÁ vb. I. refl. A-şi pierde răbdarea, a se nelinişti. [Pron. -ci-en-. / cf. fr. impatienter, it. impazientare].
(Dicţionar de neologisme)

IMPACIÉNT, -Ă adj. nerăbdător, neliniştit. (< fr. impatient, lat. impatiens)
(Marele dicţionar de neologisme)

IMPACIÉNŢĂ s. f. nerăbdare, nelinişte. (< fr. impatience, lat. impatientia)
(Marele dicţionar de neologisme)

IMPACIENTÁ vb. refl. a-şi pierde răbdarea; a se alarma, a se nelinişti. (< fr. impatienter)
(Marele dicţionar de neologisme)

impaciént adj. m. (sil. -ci-ent), pl. impaciénţi; f. sg. impaciéntă, pl. impaciénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

impaciénţă s. f. (sil. -ci-en-), g.-d. art. impaciénţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

impacientá vb. (sil. -ci-en-), ind. prez. 1 sg. impacientéz, 3 sg. şi pl. impacienteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
IMPACIÉNT adj. v. alarmat, intrigat, îngri-jorat, neliniştit, nerăbdător.
(Dicţionar de sinonime)

IMPACIÉNŢĂ s. v. agitaţie, frământare, grijă, îngrijorare, neastâmpăr, nelinişte, nerăbdare, nervozitate, temere, zbucium.
(Dicţionar de sinonime)

IMPACIENTÁ vb. v. alarma, frământa, intriga, îngrijora, nelinişti, speria, tulbura.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Impacient ≠ pacient, răbdător
(Dicţionar de antonime)

Impacienţăpacienţă
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: im imp impa impac impaci

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta ienta cienta