impacientare dex - definiţie, sinonime, conjugare
IMPACIENTÁ, impacientez, vb. I. Refl. (Livr.) A-şi pierde răbdarea, a deveni nerăbdător. ♦ A se îngrijora, a se nelinişti. [Pr.: -ci-en-] – Din fr. impatienter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMPACIENTÁRE, impacientări, s.f. (Rar) Stare a celui impacientat; nerăbdare. ♦ Nelinişte, impacienţă. [Pr.: -ci-en-] – V. impacienta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A IMPACIENT//Á ~éz tranz. livr. (persoane) A face să se impacienteze. [Sil. -ci-en-] /<fr. impatienter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE IMPACIENT//Á mă ~éz intranz. livr. A deveni impacient; a-şi pierde răbdarea. /<fr. impatienter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMPACIENTÁ vb. I. refl. A-şi pierde răbdarea, a se nelinişti. [Pron. -ci-en-. / cf. fr. impatienter, it. impazientare].
(Dicţionar de neologisme)

IMPACIENTÁRE s.f. Faptul de a se impacienta. [Pron. -ci-en-. / < impacienta].
(Dicţionar de neologisme)

IMPACIENTÁ vb. refl. a-şi pierde răbdarea; a se alarma, a se nelinişti. (< fr. impatienter)
(Marele dicţionar de neologisme)

impacientá vb. (sil. -ci-en-), ind. prez. 1 sg. impacientéz, 3 sg. şi pl. impacienteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

impacientáre s. f., pl. impacientări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
IMPACIENTÁ vb. v. alarma, frământa, intriga, îngrijora, nelinişti, speria, tulbura.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: im imp impa impac impaci

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ntare entare