impas
[Sinonime]
IMPÁS, impasuri, s.n. Situaţie dificilă în care se află cineva şi din care nu ştie cum să iasă. – Din fr. impasse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IMPÁS ~uri n. Situaţie încurcată, complicată, fără ieşire favorabilă. A ajunge într-un ~. /<fr. impasse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPÁS s.n. 1. Situaţie încurcată, fără o soluţionare convenabilă. 2. (Rar) Fundătură, ulicioară fără ieşire. [< fr. impasse].
(Dicţionar de neologisme)
IMPÁS s. n. 1. situaţie fără soluţionare convenabilă. 2. (rar) mică stradă fără ieşire; fundătură, intrare. 3. (la bridge, belotă) a face un ~ = a juca o carte inferioară când se presupune că adversarul care trebuia să joace înainte deţine o carte intermediară. (< fr. impasse)
(Marele dicţionar de neologisme)
impás s. n., pl. impásuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IMPÁS s. 1. dificultate, încurcătură, (fig.) strâmtoare, (înv. şi pop. fig.) strâmtorare, strâmtoreală, (înv. fig.) strâmtură, strânsoare. (Se află în ~.) 2. v. dificultate. 3. v. încercare.
(Dicţionar de sinonime)
IMPÁS s. v. alee, fundătură, intrare.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IMPÁS ~uri n. Situaţie încurcată, complicată, fără ieşire favorabilă. A ajunge într-un ~. /<fr. impasse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
IMPÁS s. n. 1. situaţie fără soluţionare convenabilă. 2. (rar) mică stradă fără ieşire; fundătură, intrare. 3. (la bridge, belotă) a face un ~ = a juca o carte inferioară când se presupune că adversarul care trebuia să joace înainte deţine o carte intermediară. (< fr. impasse)
(Marele dicţionar de neologisme)
impás s. n., pl. impásuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IMPÁS s. 1. dificultate, încurcătură, (fig.) strâmtoare, (înv. şi pop. fig.) strâmtorare, strâmtoreală, (înv. fig.) strâmtură, strânsoare. (Se află în ~.) 2. v. dificultate. 3. v. încercare.
(Dicţionar de sinonime)
IMPÁS s. v. alee, fundătură, intrare.
(Dicţionar de sinonime)