impolitețe dex - definiţie, sinonime, conjugare
IMPOLITÉŢĂ s.f. v. impoliteţe.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMPOLITÉŢE, impoliteţi, s.f. Lipsă de politeţe; faptă, atitudine sau comportare nepoliticoasă; necuviinţă, mojicie, bădărănie. [Var.: impolitéţă s.f.] – Din fr. impolitesse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMPOLITÉŢ//E ~i f. 1) Lipsă de politeţe; necuviinţă. 2) Atitudine sau comportare nepoliticoasă. [G.-D. impoliteţii; Pl. şi impoliteţuri] /<fr. impolitesse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMPOLITÉŢĂ s.f. v. impoliteţe.
(Dicţionar de neologisme)

IMPOLITÉŢE s.f. Mojicie, necuviinţă. [Var. impoliteţă s.f. / cf. fr. impolitesse].
(Dicţionar de neologisme)

IMPOLITÉŢE s. f. lipsă de politeţe, mojicie, necuviinţă. (< fr. impolitesse)
(Marele dicţionar de neologisme)

impolitéţe s. f. politeţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
IMPOLITÉŢE s. v. mitocănie.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Impoliteţe ≠ politeţe, gentileţe
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: im imp impo impol impoli

Cuvinte se termină cu literele: te ete tete itete litete