IMPORTÁNT, -Ă, importanţi, -te, adj. Care are însemnătate, valoare; însemnat. ♦ (Despre persoane) De vază; remarcabil, ilustru. ♦ (Ir.) Care se crede om de seamă; plin de aroganţă, îngâmfat. – Din fr. important.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IMPORTÁNŢĂ s.f. Faptul de a fi important, caracterul unui lucru important; însemnătate; semnificaţie. ♢ Loc. adv. Cu importanţă = cu convingerea (nejustificată) că spune sau face ceva important; cu înfumurare. ♢ Expr. A-şi da importanţă = a se îngâmfa, a se crede om de seamă, superior. Plin de importanţă = înfumurat, îngâmfat, încrezut. – Din fr. importance.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IMPORTÁN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care prezintă valoare, interes; însemnat. 2) Care se impune prin mărime; considerabil. O sumă ~tă. 3) (despre persoane) Care poate influenţa pe alţii prin situaţia sa; în stare să exercite influenţă asupra altora datorită situaţiei sale; cu pondere; influent. 4) fig. (despre persoane) Care se crede om superior; plin de trufie; infatuat; îngâmfat; semeţ. /<fr. important
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPORTÁNŢĂ f. 1) Caracter important; însemnătate. 2): A-şi da ~ a-şi da aere; a se crede om superior; a se îngâmfa. [G.-D. importanţei] /<fr. importance, it. importanza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPORTÁNT, -Ă adj. 1. Însemnat. 2. Influent; de vază; (ironic) plin de aroganţă. [Cf. fr. important, it. importante].
(Dicţionar de neologisme)
IMPORTÁNŢĂ s.f. Ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. ♢ A-şi da importanţă = a se îngâmfa. [Cf. fr. importance, it. importanza].
(Dicţionar de neologisme)
IMPORTÁNT, -Ă adj. 1. însemnat. 2. influent; de vază. ♢ (ir.) plin de aroganţă. (< fr. important)
(Marele dicţionar de neologisme)
IMPORTÁNŢĂ s. f. ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. o a-şi da ~ = a se îngâmfa, a-şi da aere de superioritate; plin de ~ = încrezut. (< fr. importance)
(Marele dicţionar de neologisme)
importánt adj. m., pl. importánţi; f. sg. importántă, pl. importánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
importánţă s. f., g.-d. art. importánţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IMPORTÁNT adj. 1. v. apreciabil. 2. însemnat, (înv. şi reg.) vajnic. (Un caz deosebit de ~.) 3. v. memorabil. 4. însemnat, solemn, (înv.) solemnel. (Un moment ~.) 5. însemnat, mare. (O zi ~ din viaţa lui.) 6. v. prestigios. 7. v. esenţial. 8. deosebit, însemnat, mare, notabil, preţios, remarcabil, serios, substanţial, temeinic, valoros, (fig.) consistent. (A adus o contribuţie ~ la dezvoltarea ...) 9. v. evident. 10. înalt, însemnat, (înv.) însemnător. (Deţine un post ~.) 11. v. marcant. 12. v. influent.
(Dicţionar de sinonime)
IMPORTÁNŢĂ s. 1. însemnătate, pondere, valoare. (Are o ~ redusă în ansamblu.) 2. însemnătate, valoare. (~ unei descoperiri.) 3. însemnătate, seriozitate, valoare. (~ contribuţiei sale.) 4. însemnătate, valoare, (fig.) preţ. (~ cuvântului scris.) 5. însemnătate, semnificaţie, sens, valoare, (fig.) preţ. (~ actului Unirii.) 6. însemnătate, solemnitate. (~ momentului.) 7. adâncime, însemnătate, profunzime, seriozitate. (~ prefacerilor survenite.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Important ≠ neimportant, neînsemnat
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IMPORTÁNŢĂ s.f. Faptul de a fi important, caracterul unui lucru important; însemnătate; semnificaţie. ♢ Loc. adv. Cu importanţă = cu convingerea (nejustificată) că spune sau face ceva important; cu înfumurare. ♢ Expr. A-şi da importanţă = a se îngâmfa, a se crede om de seamă, superior. Plin de importanţă = înfumurat, îngâmfat, încrezut. – Din fr. importance.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPORTÁNŢĂ f. 1) Caracter important; însemnătate. 2): A-şi da ~ a-şi da aere; a se crede om superior; a se îngâmfa. [G.-D. importanţei] /<fr. importance, it. importanza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPORTÁNT, -Ă adj. 1. Însemnat. 2. Influent; de vază; (ironic) plin de aroganţă. [Cf. fr. important, it. importante].
(Dicţionar de neologisme)
IMPORTÁNŢĂ s.f. Ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. ♢ A-şi da importanţă = a se îngâmfa. [Cf. fr. importance, it. importanza].
(Dicţionar de neologisme)
IMPORTÁNT, -Ă adj. 1. însemnat. 2. influent; de vază. ♢ (ir.) plin de aroganţă. (< fr. important)
(Marele dicţionar de neologisme)
IMPORTÁNŢĂ s. f. ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. o a-şi da ~ = a se îngâmfa, a-şi da aere de superioritate; plin de ~ = încrezut. (< fr. importance)
(Marele dicţionar de neologisme)
importánt adj. m., pl. importánţi; f. sg. importántă, pl. importánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
importánţă s. f., g.-d. art. importánţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IMPORTÁNT adj. 1. v. apreciabil. 2. însemnat, (înv. şi reg.) vajnic. (Un caz deosebit de ~.) 3. v. memorabil. 4. însemnat, solemn, (înv.) solemnel. (Un moment ~.) 5. însemnat, mare. (O zi ~ din viaţa lui.) 6. v. prestigios. 7. v. esenţial. 8. deosebit, însemnat, mare, notabil, preţios, remarcabil, serios, substanţial, temeinic, valoros, (fig.) consistent. (A adus o contribuţie ~ la dezvoltarea ...) 9. v. evident. 10. înalt, însemnat, (înv.) însemnător. (Deţine un post ~.) 11. v. marcant. 12. v. influent.
(Dicţionar de sinonime)
IMPORTÁNŢĂ s. 1. însemnătate, pondere, valoare. (Are o ~ redusă în ansamblu.) 2. însemnătate, valoare. (~ unei descoperiri.) 3. însemnătate, seriozitate, valoare. (~ contribuţiei sale.) 4. însemnătate, valoare, (fig.) preţ. (~ cuvântului scris.) 5. însemnătate, semnificaţie, sens, valoare, (fig.) preţ. (~ actului Unirii.) 6. însemnătate, solemnitate. (~ momentului.) 7. adâncime, însemnătate, profunzime, seriozitate. (~ prefacerilor survenite.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Important ≠ neimportant, neînsemnat
(Dicţionar de antonime)