IMPOTÉNT, -Ă, impotenţi, -te, adj. Lipsit de vigoare; neputincios. ♦ Spec. (Despre bărbaţi) Inapt pentru săvârşirea actului sexual. – Din fr. impotent, lat. impotens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IMPOTÉNŢĂ s.f. Lipsă de vigoare; neputinţă. ♦ Spec. Stare (patologică) a unui bărbat inapt pentru săvârşirea actului sexual. – Din fr. impotence, lat. impotentia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IMPOTÉN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care nu are putere; lipsit de vigoare; fără putere; neputincios. 2) (despre bărbaţi) Care nu este apt de a săvârşi un act sexual. /<fr. impotent, lat. impotens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPOTÉNŢĂ f. 1) Caracter impotent; lipsă de putere, de vigoare. 2) Stare de impotent. [G.-D. impotenţei] /<fr. impotence, lat. impotentia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPOTÉNT, -Ă adj., s.m. (Om) lipsit de vigoare; neputincios. ♦ Inapt pentru actul sexual. [Pl. -nţi. / cf. fr. impotent, lat. impotens].
(Dicţionar de neologisme)
IMPOTÉNŢĂ s.f. (Rar) Lipsă de vigoare; neputinţă, moleşeală. ♦ Imposibilitatea săvârşirii actului sexual de către un bărbat. [< fr. impotence, lat. impotentia].
(Dicţionar de neologisme)
IMPOTÉNT, -Ă adj., s. m. (om) lipsit de vigoare; neputincios. ♢ (bărbat) inapt pentru săvârşirea actului sexual. (< fr. impotent, lat. impotens)
(Marele dicţionar de neologisme)
IMPOTÉNŢĂ s. f. 1. lipsă de vigoare; neputinţă. ♢ imposibilitate a bărbatului de a săvârşi actul sexual. 2. ~ funcţională = pierdere totală sau parţială a funcţiilor unui membru, ca urmare a unei fracturi, paralizii, anchiloze. (< fr. impotence, lat. impotentia)
(Marele dicţionar de neologisme)
impotént adj. m. -> potent
(Dicţionar ortografic al limbii române)
impoténţă s. f., g.-d. art. impoténţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IMPOTÉNT adj. (MED.) neputincios. (Bărbat ~.)
(Dicţionar de sinonime)
IMPOTÉNT adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog.
(Dicţionar de sinonime)
IMPOTÉNŢĂ s. (MED.) (livr.) emasculaţie, (pop.) neputinţă.
(Dicţionar de sinonime)
IMPOTÉNŢĂ s. v. incapacitate, neputinţă, slăbiciune.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Impotent ≠ potent, vânjos, vânos, viguros
(Dicţionar de antonime)
Impotenţă ≠ potenţă, vigoare
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IMPOTÉNŢĂ s.f. Lipsă de vigoare; neputinţă. ♦ Spec. Stare (patologică) a unui bărbat inapt pentru săvârşirea actului sexual. – Din fr. impotence, lat. impotentia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPOTÉNŢĂ f. 1) Caracter impotent; lipsă de putere, de vigoare. 2) Stare de impotent. [G.-D. impotenţei] /<fr. impotence, lat. impotentia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IMPOTÉNT, -Ă adj., s.m. (Om) lipsit de vigoare; neputincios. ♦ Inapt pentru actul sexual. [Pl. -nţi. / cf. fr. impotent, lat. impotens].
(Dicţionar de neologisme)
IMPOTÉNŢĂ s.f. (Rar) Lipsă de vigoare; neputinţă, moleşeală. ♦ Imposibilitatea săvârşirii actului sexual de către un bărbat. [< fr. impotence, lat. impotentia].
(Dicţionar de neologisme)
IMPOTÉNT, -Ă adj., s. m. (om) lipsit de vigoare; neputincios. ♢ (bărbat) inapt pentru săvârşirea actului sexual. (< fr. impotent, lat. impotens)
(Marele dicţionar de neologisme)
IMPOTÉNŢĂ s. f. 1. lipsă de vigoare; neputinţă. ♢ imposibilitate a bărbatului de a săvârşi actul sexual. 2. ~ funcţională = pierdere totală sau parţială a funcţiilor unui membru, ca urmare a unei fracturi, paralizii, anchiloze. (< fr. impotence, lat. impotentia)
(Marele dicţionar de neologisme)
impotént adj. m. -> potent
(Dicţionar ortografic al limbii române)
impoténţă s. f., g.-d. art. impoténţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IMPOTÉNT adj. (MED.) neputincios. (Bărbat ~.)
(Dicţionar de sinonime)
IMPOTÉNT adj., s. v. incapabil, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog.
(Dicţionar de sinonime)
IMPOTÉNŢĂ s. (MED.) (livr.) emasculaţie, (pop.) neputinţă.
(Dicţionar de sinonime)
IMPOTÉNŢĂ s. v. incapacitate, neputinţă, slăbiciune.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Impotent ≠ potent, vânjos, vânos, viguros
(Dicţionar de antonime)
Impotenţă ≠ potenţă, vigoare
(Dicţionar de antonime)