impromptu dex - definiţie, sinonime, conjugare

impromptu

IMPROMPTÚ, impromptuuri, s.n. Compoziţie muzicală instrumentală cu caracter de improvizaţie şi de obicei lirică, agitată. [Pr.: empromtü] – Din fr. impromptü.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IMPROMPTÚ ~uri n. Compoziţie muzicală instrumentală, de obicei lirică, cu caracter de improvizaţie. /<fr. impromptu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMPROMPTÚ s.n. Piesă instrumentală, de proporţii reduse, cu caracter de improvizaţie, scrisă de obicei pentru pian sau un alt instrument cu acompaniament de pian. ♦ (Rar) Improvizaţie poetică. [Pron. empromptü. / < fr. impromptu, cf. lat. in promptu – la repezeală, pe negândite].
(Dicţionar de neologisme)

IMPROMPTU EMPROMTü/ s. n. 1. (muz.) piesă instrumentală cu caracter improvizatoric (pentru pian), în formă de lied. 2. improvizaţie poetică. (< fr. impromptu)
(Marele dicţionar de neologisme)

impromptú s. n., art. impromptúul (sil. -ptu-ul); pl. impromptúuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: im imp impr impro improm

Cuvinte se termină cu literele: tu ptu mptu omptu romptu