impulsionare dex - definiţie, sinonime, conjugare
IMPULSIONÁ, impulsionez, vb. I. Tranz. A da impuls, a produce un impuls; a stimula, a îndemna, a îmboldi. ♦ A imprima o mişcare. [Pr.: -si-o-] – Impuls + suf. -iona. Cf. fr. i m p u l s e r.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A IMPULSION//Á ~éz tranz. 1) (persoane) A determina (la o acţiune) prin impulsuri; a îndemna; a îmboldi. 2) (mişcarea) A face să se producă continuu (prin impulsii). /Din impulsie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IMPULSIONÁ vb. I. tr. A îndemna, a îmboldi; a da impuls. ♦ A imprima o mişcare. [Pron. -si-o-. / cf. fr. impulser, lat. impulsare].
(Dicţionar de neologisme)

IMPULSIONÁRE s.f. Acţiunea de a impulsiona. [Pron. -si-o-. / < impulsiona].
(Dicţionar de neologisme)

IMPULSIONÁ vb. tr. a da impuls. ♢ a imprima o mişcare; a stimula, a îndemna, a îmboldi. (< impuls + -iona)
(Marele dicţionar de neologisme)

impulsioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. impulsionéz, 3 sg. şi pl. impulsioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

impulsionáre s. f., g.-d. art. impulsionării; pl. impulsionări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
IMPULSIONÁ vb. 1. v. îmboldi. 2. a determina, a imprima, a impune. (A ~ unui mobil o mişcare.)
(Dicţionar de sinonime)

IMPULSIONÁRE s. îmboldire, stimulare, (rar) stimulaţie. (~ activităţii culturale.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: im imp impu impul impuls

Cuvinte se termină cu literele: re are nare onare ionare