inactivare dex - definiţie, sinonime, conjugare
INACTIVÁ, inactivez, vb. I. Tranz. 1. A face să devină inactiv; a anihila, a suprima. 2. (Chim.) A face să nu reacţioneze; a neutraliza. – Din fr. inactiver.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INACTIVÁRE, inactivări, s.f. Acţiunea de a inactiva şi rezultatul ei. – V. inactiva.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A INACTIV//Á ~éz tranz. (agenţi patogeni) A face să se inactiveze; a neutraliza. /<fr. inactiver
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE INACTIV//Á pers. 3 se ~eáză intranz. (despre agenţi patogeni) A deveni inactiv; a se neutraliza. /<fr. inactiver
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INACTIVÁ vb. I. tr. A face ceva să devină inactiv, să nu poată reacţiona; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza. [Cf. fr. inactiver, it. inattivare].
(Dicţionar de neologisme)

INACTIVÁRE s.f. Acţiunea de a inactiva şi rezultatul ei. ♦ Suprimare a unei activităţi; (spec.) suprimarea activităţii unui agent biologic printr-un factor fizic sau chimic. [< inactiva].
(Dicţionar de neologisme)

INACTIVÁ vb. tr. a face inactiv, să nu poată reacţiona; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza. (< fr. inactiver)
(Marele dicţionar de neologisme)

INACTIVÁRE s. f. acţiunea de a inactiva. ♢ suprimare a acţiunii unei substanţe toxice asupra organismului; neutralizare. (< inactiva)
(Marele dicţionar de neologisme)

inactivá vb., ind. prez. 1 sg. inactivéz, 3 sg. şi pl. inactiveáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

inactiváre s. f., pl. inactivări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INACTIVÁ vb. (CHIM.) a inactiviza. (A ~ o substanţă activă.)
(Dicţionar de sinonime)

INACTIVÁRE s. (CHIM.) inactivizare. (~ unei substanţe active.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ina inac inact inacti

Cuvinte se termină cu literele: re are vare ivare tivare