inapetență

INAPETÉNŢĂ s.f. Lipsă de poftă de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc.; anorexie. – Din fr. inappétence.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INAPETÉNŢĂ f. Lipsă a poftei de mâncare. [G.-D. inapetenţei] /<fr. inappétence
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INAPETÉNŢĂ s.f. Lipsă de poftă de mâncare; anorexie. [Cf. fr. inappétence, it. inappetenza].
(Dicţionar de neologisme)

INAPETÉNŢĂ s. f. anorexie. (< fr. inappétence)
(Marele dicţionar de neologisme)

INAPETÉNT, -Ă adj. fără poftă de mâncare, fără apetit. (< it. inappetente)
(Marele dicţionar de neologisme)

inapeténţă s. f. (sil. mf. in-), g.-d. art. inapeténţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

inapetént adj. m., pl. inapeténţi; f. sg. inapeténtă, pl. inapeténte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
INAPETÉNŢĂ s. v. anorexie.
(Dicţionar de sinonime)