incarnare dex - definiţie, sinonime, conjugare
INCARNÁ, incarnez, vb. I. Refl. şi tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A creşte în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INCARNÁRE, incarnări, s.f. Acţiunea de a (se) incarna şi rezultatul ei; incarnaţie. [Var.: încarnáre s.f.] – V. incarna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNCARNÁRE, s.f. v. incarnare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A INCARN//Á ~éz tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE INCARN//Á mă ~éz intranz. 1) (despre fiinţe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-şi găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INCARNÁ vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a creşte în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].
(Dicţionar de neologisme)

INCARNÁRE s.f. Acţiunea de a (se) incarna şi rezultatul ei; incarnaţie. [Var. încarnare s.f. / < incarna].
(Dicţionar de neologisme)

ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna.
(Dicţionar de neologisme)

ÎNCARNÁRE s.f. v. incarnare.
(Dicţionar de neologisme)

INCARNÁ vb. tr., refl. 1. a (se) întrupa. ♢ (fig.) a (se) prezenta, a da, a lua o formă precisă, materială. 2. (despre unghii) a intra, a creşte în carne. (< fr. incarner, lat. incarnare)
(Marele dicţionar de neologisme)

incarná (a se întrupa, despre unghii, a creşte în carne) vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. incarneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

incarnáre s. f., g.-d. art. incarnării; pl. incarnări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

încărná (a se îngrăşa) vb., ind. prez. 1 sg. încărnéz, 3 sg. şi pl. încărneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INCARNÁ vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.
(Dicţionar de sinonime)

INCARNÁRE s. 1. v. întrupare. 2. v. concretizare. 3. v. personificare.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCĂRNÁ vb. v. împlini, îngrăşa, rotunji.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inca incar incarn

Cuvinte se termină cu literele: re are nare rnare arnare