incestuos
INCESTUÓS, -OÁSĂ, incestuoşi, -oase, adj. Cu caracter de incest, vinovat de incest. [Pr.: -tu-os] – Din fr. incestueux, lat. incestuosus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INCESTU//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) Care ţine de incest; care se caracterizează prin incest. 2) Care este vinovat de incest. /<fr. incestueux, lat. incestuosus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INCESTUÓS, -OÁSĂ adj., s.m. şi f. (Vinovat) de incest; cu caracter de incest. [Pron. -tu-os. / cf. fr. incestueux].
(Dicţionar de neologisme)
INCESTUÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. (vinovat) de incest; cu caracter de incest. (< fr. incestueux, lat. incestuosus)
(Marele dicţionar de neologisme)
incestuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. incestuóşi; f. sg. incestuoásă, pl. incestuoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INCESTU//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) Care ţine de incest; care se caracterizează prin incest. 2) Care este vinovat de incest. /<fr. incestueux, lat. incestuosus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
INCESTUÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. (vinovat) de incest; cu caracter de incest. (< fr. incestueux, lat. incestuosus)
(Marele dicţionar de neologisme)
incestuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. incestuóşi; f. sg. incestuoásă, pl. incestuoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)