incheia dex - definiţie, sinonime, conjugare
ÎNCHEIÁ, închéi, vb. I. Tranz. I. 1. A prinde în nasturi, în copci etc. un obiect de îmbrăcăminte. ♦ Refl. (Despre persoane) A-şi strânge haina, cămaşa etc. în nasturi, în copci; a-şi lega şireturile de la încălţăminte. 2. A potrivi una într-alta părţile componente ale unui obiect; a îmbina, a uni. II. 1. A termina, a pune capăt, a sfârşi o acţiune, o operaţie etc. ♦ Refl. (Rar) A ajunge la deplina dezvoltare, la maturitate. ♦ A trage concluzia, a conchide. ♦ Refl. (Rar) A se limita, a se rezuma la... 2. A stabili un acord, a definitiva un tratat etc. ♦ A redacta, a alcătui, a adresa un act oficial. – Lat. inclavare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ÎNCHEIÁ1 închéi tranz. 1) (haine, ghete etc.) A uni prinzând marginile (cu ajutorul nasturilor, copcilor etc.). 2) (părţi componente ale unui întreg) A uni potrivind una în alta; a îmbina. ~ o scrisoare. /<lat. inclavare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A ÎNCHEIÁ2 închéi tranz. 1) (adunări, cuvântări, texte etc.) A duce până la capăt; a sfârşi; a termina; a isprăvi. ~ discuţia. 2) (coloane, rânduri etc.) A întregi formând partea de la urmă. 3) (acorduri, tratate, convenţii etc.) A adopta prin semnăturile reprezentanţilor; a consimţi să respecte printr-o înţelegere reciprocă; a contracta. Părţile au ~t convenţia.~ un proces-verbal a fixa un fapt de natură juridică într-un act oficial. 4) A face să se încheie. /<lat. inclavare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ÎNCHEIÁ se închéie intranz. (despre acţiuni, intervale de timp etc.) 1) A ajunge până la capăt; a se sfârşi; a se termina; a se isprăvi. 2) A avea drept sfârşit; a se sfârşi; a se termina. Sărbătoarea s-a ~t cu marşul fanfarelor. /<lat. inclavare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

încheiá (închéi, încheiát), vb. – 1. A îmbina, a uni, a asambla. – 2. A împreuna, a articula. – 3. A închide, a sfîrşi, a termina. – 4. A stabili un acord, a definitiva, a semna un tratat. – 5. A redacta, a alcătui un act oficial. – 6. A prinde în nasturi un obiect de îmbrăcăminte. – 7. A pune capăt. – 8. (Refl.) A se limita, a se rezuma la ... – Mr. ncl’iare. De la cheie (Tiktin; Candrea-Dens., 327; Scriban), sau direct dintr-un lat. *inclaviare (Pascu, Beiträge, 15). Der. din lat. inclāvāre, de la clāvus (Puşcariu 815; REW 2392; DAR) este mai puţin probabilă, şi însuşi Puşcariu, Dacor., IV, 708-10, admite o încrucişare cu cheie. Cf. cheotoare. Der. încheiere, s.f. (final, sfîrşit); încheiat, adj. (terminat; determinat, precis; prins în nasturi); încheietor, s.m. (montor); încheietor, s.n. (croşetă pentru încheiat nasturii); încheietoare, s.f. (crestătură, fantă; articulaţie; butonieră; plantă, Sideritis montana); încheietură, s.f. (articulaţie; loc unde se împreunează două bîrne; înv., articol; înv., concluzie), pe care DAR îl derivă de la un lat. pop. *clautūra, care nu pare necesar; descheia, vb. (a desface nasturii); încheibăra (var. încherbăra, încherbăla, închelbăra, închiolba, încherba, închelba), vb. (a asambla, a îmbina), pare a fi nu der. de la încheia cu un suf. expresiv neclar, cf. încăibăra, înhărbăla (după Puşcariu, Dacor., IV, 712-20 şi DAR, de la un lat. *incalvarĭāre, de la calvariahîrcă”, soluţie ce nu pare convingătoare; după Tiktin şi Scriban, în legătură cu încăibăra).
(Dicţionarul etimologic român)

încheiá vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. închéi, 3 sg. şi pl. închéie, 1 pl. încheiém; ger. încheínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÎNCHEIÁ vb. 1. a (se) închide, (reg.) a (se) îmbumba. (A ~ o haină.) 2. v. îmbina. 3. v. articula. 4. a epuiza, a isprăvi, a sfârşi, a termina, (astăzi rar) a slei, (pop.) a găta, a mântui. (A ~ tot ce avea de spus.) 5. v. conchide. 6. v. termina. 7. a (se) isprăvi, a (se) sfârşi, a (se) termina, (livr,) a (se) fini, (rar) a (se) epiloga, (pop.) a (se) dovedi, a (se) găta, a (se) găti, a (se) istovi, a (se) mântui, (prin vestul Transilv.) a (se) sculi, (înv.) a (se) săvârşi. (A ~ treaba; spectacolul s-a ~.) 8. a finaliza, a isprăvi, a sfârşi, a termina, (livr.) a fini. (A ~ o lucrare începută.) 9. v. desăvârşi. 10. v. sfârşi. 11. a se duce, a (se) sfârşi, a se termina, a trece. (S-a ~ şi vacanţa!) 12. v. expira. 13. v. lichida. 14. v. solda. 15. v. contracta. 16. (înv.) a aşeza, a lega, a statornici. (A ~ o pace onorabilă.) 17. v. perfecta. 18. v. semna.
(Dicţionar de sinonime)

ÎNCHEIÁ vb. v. completa, împlini, întregi, limita, mărgini, reduce, rezuma, rotunji, sta.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A încheia ≠ a reîncepe
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inc inch inche inchei

Cuvinte se termină cu literele: ia eia heia cheia ncheia