incongruent
INCONGRUÉNT, -Ă, incongruenţi, -te, adj. Care nu este congruent, care nu se potriveşte, care nu este în concordanţă cu ceva; nepotrivit, neconcordant. [Pr.: -gru-ent] – Din lat. incongruens, -ntis, it. incongruente.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INCONGRUÉN//T ~tă (~ţi, ~te) Care nu este congruent; în neconcordanţă; nepotrivit. [Sil. -con-gru-ent] /<lat. incongruens, ~ntis, it. incongruento
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INCONGRUÉNT, -Ă adj. (Liv.) Nepotrivit, neconcordant. [Pron. -gru-ent. / < lat. incongruens].
(Dicţionar de neologisme)
INCONGRUÉNT, -Ă adj. nepotrivit, neconcordant. (< fr. incongruent, it. incongruente, lat. incongruens)
(Marele dicţionar de neologisme)
incongruént adj. m. congruent
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INCONGRUÉN//T ~tă (~ţi, ~te) Care nu este congruent; în neconcordanţă; nepotrivit. [Sil. -con-gru-ent] /<lat. incongruens, ~ntis, it. incongruento
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
INCONGRUÉNT, -Ă adj. nepotrivit, neconcordant. (< fr. incongruent, it. incongruente, lat. incongruens)
(Marele dicţionar de neologisme)
incongruént adj. m. congruent
(Dicţionar ortografic al limbii române)