indigo dex - definiţie, sinonime, conjugare

indigo

[Sinonime]
INDIGÓ, indigouri, s.n., adj. invar. 1. S.n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, cuprinsă între albastru şi violet. 2. Adj. Care are culoarea descrisă mai sus. 3. S.n. Materie colorantă albastru-închis, extrasă din frunzele mai multor plante tropicale sau obţinută sintetic din anilină sau din acid antranilic şi folosită pentru vopsirea lânii şi a bumbacului. 4. S.n. Hârtie-carbon; plombagină. [Var.: indigóu s.n.] – Din fr. indigo.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INDIGÓ ~uri n. 1) Una dintre culorile de bază ale spectrului de lumină, situată între albastru şi violet; culoare intermediară între albastru şi violet. 2) Colorant albastru-închis, extras dintr-un arbust exotic sau obţinut pe cale sintetică. 3) Hârtie subţire colorată, tratată cu grafit, cu ajutorul căreia se pot multiplica în procesul scrierii materiale; hârtie-carbon. [Art. indigoul] /<fr., sp. indigo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INDIGÓ s.n. 1. Culoare a spectrului solar situată între albastru şi violet. 2. (Chim.) Materie colorată de un albastru-violet, care se extrage dintr-o plantă tropicală sau din anilină. ♦ (Impr.) Hârtie-carbon. // adj. Care are culoarea între albastru şi violet, ca aceea corespunzătoare din spectrul solar. [< fr., sp. indigo].
(Dicţionar de neologisme)

INDIGÓ I. s. m. 1. culoare a spectrului solar, între albastru şi violet. 2. colorant albastru-violet, care se extrage din indigofere sau din anilină. 3. hârtie-carbon. II. adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-violet. (< fr., port. indigo)
(Marele dicţionar de neologisme)

indigó adj. invar.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

indigó s. n., art. indigóul, pl. indigóuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INDIGÓ s. carbon, plombagină, hârtie-carbon. (~ pentru scoatere de copii.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ind indi indig

Cuvinte se termină cu literele: go igo digo ndigo