indispozițiune dex - definiţie, sinonime, conjugare

indispozițiune

[Sinonime]
INDISPOZÍŢIE, indispoziţii, s.f. 1. Lipsă de voie bună, de dispoziţie; supărare, mâhnire (trecătoare). 2. Stare a celui uşor bolnav; boală uşoară. [Var.: indispoziţiúne s.f.] – Din fr. indisposition.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INDISPOZIŢIÚNE s.f. v. indispoziţie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INDISPOZÍŢI//E ~i f. 1) Lipsă de dispoziţie. 2) Boală uşoară. [G.-D. indispoziţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. indisposition
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INDISPOZÍŢIE s.f. 1. Lipsă de voie bună, proastă dispoziţie; supărare. 2. Boală uşoară. [Gen. -iei, var. indispoziţiune s.f. / cf. fr. indisposition, it. indispositione].
(Dicţionar de neologisme)

INDISPOZIŢIÚNE s.f. v. indispoziţie.
(Dicţionar de neologisme)

indispozíţie s. f. dispoziţie
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INDISPOZÍŢIE s. (MED.) (înv.) zaiflic. (O ~ trecătoare.)
(Dicţionar de sinonime)

INDISPOZÍŢIE s. v. ciclu, menstruaţie, period.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ind indi indis indisp

Cuvinte se termină cu literele: ne une iune tiune itiune