indium

ÍNDIU s.n. Element chimic, metal maleabil, alb-argintiu, care se găseşte în cantităţi mici în blendă şi care este folosit la acoperirea suprafeţelor metalice, în unele aliaje etc. [Var.: índium s.n.] – Din fr. indium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÍNDIUM s.n. v. indiu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÍNDIU n. Metal alb-cenuşiu, maleabil, ductil, având diverse întrebuinţări în industrie. /<fr. indium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÍNDIU s.n. Metal alb-argintiu, maleabil, care se găseşte în blendă. [Pron. -diu, var. indium s.n. / < fr. indium].
(Dicţionar de neologisme)

ÍNDIUM s.n. v. indiu.
(Dicţionar de neologisme)

índiu s. n. [-diu pron. -diu], art. índiul; simb. In
(Dicţionar ortografic al limbii române)