individualism dex - definiţie, sinonime, conjugare

individualism

INDIVIDUALÍSM s.n. 1. Denumire generică pentru concepţiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat, independent de societate. 2. Atitudine a celui care subordonează interesele obşteşti celor personale, care este preocupat exclusiv de propria persoană. [Pr.: -du-a-] – Din fr. individualisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INDIVIDUALÍSM n. 1) filoz. Teorie care consideră individul drept valoare supremă în toate domeniile vieţii (economie, politică, morală etc.). 2) Tendinţă de a proteja valorile şi drepturile individului rupt de societate. 3) Atitudine a celui care se preocupă în mod exclusiv de propria persoană, ignorând interesele altora. [Sil. -du-a-] /<fr. individualisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INDIVIDUALÍSM s.n. 1. Denumire generică pentru concepţiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat de societate. 2. Concepţie şi atitudine morală retrogradă, manifestată prin situarea intereselor egoiste ale individului mai presus de cele colective. V. egoism. [Pron. -du-a-. / cf. fr. individualisme].
(Dicţionar de neologisme)

INDIVIDUALÍSM s. n. 1. ansamblu de concepţii (etice) care iau ca punct de plecare individul izolat de societate. 2. concepţie şi atitudine morală retrogradă, manifestată prin situarea intereselor individului mai presus de cele colective. (< fr. individualisme)
(Marele dicţionar de neologisme)

individualísm s. n. (sil. -du-a-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: in ind indi indiv indivi

Cuvinte se termină cu literele: sm ism lism alism ualism