indo

INDO-: ~-EUROP//EÁN¹ ~eánă (~éni, ~éne) Care aparţine familiei de limbi reprezentând continuarea unei limbi neatestate în texte, dar reconstituită în esenţă. /<fr. indo-européen
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÍNDO-: ~-EUROPEÁN² m. pl. Termen folosit pentru a denumi un grup de populaţii care trăiau prin mileniul³ î.e.n. în regiunile Asiei Centrale. [Sil. -e-u-ro-pean] /<fr. indo-européen
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

indo-europeánă (limba) s. f. (sil. -e-u-, -pea-), g.-d. art. indo-europénei
(Dicţionar ortografic al limbii române)

indo-germánic adj. m. germanic
(Dicţionar ortografic al limbii române)