inductiv dex - definiţie, sinonime, conjugare

inductiv

INDUCTÍV, -Ă, inductivi, -e, adj. Care procedează prin inducţie (1), care se bazează pe inducţie. ♢ Metodă inductivă = metodă de cercetare care procedează prin ridicarea de la particular la general, prin urmărirea trecerii de la efect la cauză. – Din fr. inductif.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INDUCTÍV ~ă (~i, ~e) Care este bazat pe inducţie; format prin inducţie. /<lat. inductivus, fr. inductif
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INDUCTÍV, -Ă adj. Făcut prin inducţie (1), bazat pe inducţie. [< fr. inductif, cf. lat. inductivus].
(Dicţionar de neologisme)

INDUCTÍV, -Ă adj. care procedează prin inducţie (1), bazat pe inducţie. (< fr. inductif, lat. inductivus)
(Marele dicţionar de neologisme)

inductív adj. m., pl. inductívi; f. sg. inductívă, pl. inductíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: in ind indu induc induct

Cuvinte se termină cu literele: iv tiv ctiv uctiv ductiv