inecuație

INECUÁŢIE, inecuaţii, s.f. Inegalitate între două expresii algebrice, care este valabilă numai pentru anumite valori date variabilelor. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. inéquation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INECUÁŢI//E ~i f. mat. Inegalitate între două funcţii, cu aceleaşi variabile, care poate fi satisfăcută sau nu pentru anumite valori date variabilelor. /<fr. inéquation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INECUÁŢIE s.f. (Mat.) Inegalitate care cuprinde una sau mai multe necunoscute. [Gen. -iei. / < fr. inéquation].
(Dicţionar de neologisme)

INECUÁŢIE s. f. (mat.) inegalitate conţinând elemente cunoscute şi necunoscute, adevărată numai pentru anumite valori ale elementelor necunoscute. (< fr. inéquation)
(Marele dicţionar de neologisme)

!inecuáţie (i-ne-cu-a-ţi-e/in-e-) s. f., art. inecuáţia (-ţi-a), g.-d. art. inecuáţiei; pl. inecuáţii, art. inecuáţiile (-ţi-i-)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

inecuáţie s. f. (sil. mf. in-) ecuaţie
(Dicţionar ortografic al limbii române)